Proiecte de cercetare



Planul National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare - PN II, Program : IDEI Nr. 194/2007, Cod CNCSIS : ID_972

PRODUCTIA CONTROLATA DE DISCONTINUITATI SI TRATAMENTUL ARIILOR PROFUND DEZAVANTAJATE

Director:
Prof. univ. dr. Ioan Ianos
Ultima actualizare
24.Apr.2010







 

Rezumatul proiectului

 

 
Una din problemele cele mai importante, in spiritul dezvoltarii durabile, este dezvoltarea echitabila a tuturor comunitatilor umane, asigurarea conditiilor de dezvoltare tuturor cetatenilor unui stat national sau al unei reuniuni de state. Uniunea europeana a revitalizat conceptele si practicile porivind dezvoltarea regionala. In acelasi timp, statele si comunitatea academica nu trebuie sa uite ca exista mari decalaje la nivelele intraregionale.
Studiul de fata isi propune sa releve modalitatea prin care ariile profund dezavantajate pot sa inregistreze o dezvoltare durabila prin utilizarea ca instrument principal productia controlata de discontinuitati. Producerea de discontinuitati spatiale, in arii profund dezavantajate poate accelera procesul de imbunatatire a calitatii vietii in acestea si reducerea discrepantelor fata de alte arii, chiar la nivelul aceleiasi regiuni. Practic, prin productia de discontinuitati are loc un transfer al decalajelor centru-periferie de la nivel regional, la nivel intra-regional sau chiar interlocal.
In tratamentul ariilor profund dezavantajate, prin productia de discontinuitati, se pot individualiza patru pasi esentiali:
a)depistarea resurselor ariei si identificarea mijloacelor de interventie;
b)identificarea si analiza barierelor in calea dezvoltarii intraregionale si interlocale; c)alegerea strategiei de atenuare a discrepantelor dintre ariile profund dezavantajate si ariile dezvoltate, prin producerea de discontinuitati;
d)implementarea strategiei si a politicilor intra-regionale, respectiv locale, de accelerare a dezvoltarii prin producerea de discontinuitati in regim controlat. In adoptarea unui tratament specific se iau in consideratie situatiile concrete ale fiecarei arii profund dezavantajate. In acest context, pentru un tratament eficace de o mare importanta este utilizarea conceptelor centru-periferie, sistem local/interlocal de asezari si cel legat de productia de discontinuități.
 
 

Gradul de implicare al echipei de cercetare

 

 
         Membru din         echipa *
 
 
 
Activitati
Ianos Ioan
Tineri cercetatori
Peptenatu Daniel
Zamfir Daniela
Pintilii Radu
Vanau Gabriel
Activitatea 1
din obiectivul 1 (2007)
da
 
 
 
da
Activitatea 2
din obiectivul 1 (2007)
da
da
da
 
 
Activitatea 3
din obiectivul 1 (2007)
da
 
 
da
 
Activitatea 1
din obiectivul 2 (2007)
da
da
 
da
da
Activitatea 2
din obiectivul 2 (2007)
da
 
 
da
 
Activitatea 3
din obiectivul 2  (2007)
da
 
da
da
da
Activitatea 1
din obiectivul 1 (2008)
da
da
da
da
 
Activitatea 2
din obiectivul 1 (2008)
da
 
 
 
 
Activitatea 3
din obiectivul 1 (2008)
da
 
da
da
 
Activitatea 1
din obiectivul 2 (2008)
da
da
da
da
 
Activitatea 2
din obiectivul 2 (2008)
da
 
da
da
 
Activitatea 3
din obiectivul 2 (2008)
da
da
da
da
 
Activitatea 1
din obiectivul 3 (2008)
da
 
 
 
 
Activitatea 2
din obiectivul 3 (2008)
da
da
da
 
 
Activitatea 3
din obiectivul 3 (2008)
da
 
 
 
 
Activitatea 4
din obiectivul 3 (2008)
da
da
da
 
 
Activitatea 1
din obiectivul 1 (2009)
da
da
da
da
 
Activitatea 2
din obiectivul 1 (2009)
da
 
 
 
 
Activitatea 3
din obiectivul 1 (2009)
da
 
da
da
 
Activitatea 1
din obiectivul 2 (2009)
da
da
da
da
 
Activitatea 2
din obiectivul 2 (2009)
da
 
da
da
 
Activitatea 3
din obiectivul 2 (2009)
da
da
da
da
 
Activitatea 1
din obiectivul 3 (2009)
da
 
da
da
 
Activitatea 2
din obiectivul 3(2009)
da
da
da
da
 
Activitatea 3
din obiectivul 3 (2009)
da
 
da
da
 
Activitatea 4
din obiectivul 3(2009)
da
da
da
da
 
Activitatea 1
din obiectivul  1(2010)
da
 
 
 
 
Activitatea 2
din obiectivul  1 (2010)
da
da
da
 
 
Activitatea 3
din obiectivul 1 (2010)
da
da
da
da
 
Activitatea 1
din obiectivul 2 (2010)
da
 
da
da
 
Activitatea 2
din obiectivul  2 (2010)
da
 
 
da
 
Activitatea 3
din obiectivul  2 (2010)
da
da
da
 
 
Activitatea 1
din obiectivul 3 (2010)
da
da
da
da
 
Activitatea 2
din obiectivul 3 (2010)
da
 
da
da
 
Activitatea 3
din obiectivul  3 (2010)
da
da
da
 
 
 
 

Obiective si activitati si gradul de realizare

 

 
An
 
Obiective
(Denumirea obiectivului)
 
Activitati asociate
 
Grad de realizare
2007
1
Definitivarea conceptelor de baza si a relatiilor teoretice dintre acestea
Documentare individuala privind conceptul de arie profund dezavantajata si de discontinuitate
Total
 
Dezbateri la nivelul echipei privind regandirea celor doua concepte de baza, inclusiv a posibilitatilor teoretice de tratare a ariilor profund dezavantajate
 
 Pregatirea pentru publicare intr-o revista internationala a unui articol prin care sa se supuna dezbaterii termenul de arie profund dezavantajata si necesitatea tratarii diferentiate a acesteia.
2
Stabilirea unor criterii si a sistemului de indicatori pentru individualizarea ariilor profund dezavantajate la nivel national
Analiza experientelor in evidentierea decalajelor intraregionale, prin studiul bibliografiei din domeniu
Total
 
Formularea de propuneri pentru criteriile si sistemul de indicatori, care sa masoare cat mai fidel diferentierile in nivelul de dezvoltare la microscara.
Dezbateri privind definitivarea si validarea sistemului de indicatori.
2008
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
1
Formarea bancii de date cu indicatori relevanti pentru masurarea nivelelor de dezvoltare la nivelul territorial de baza. 
Prospectarea institutiilor capabile sa furnizeze central o parte dintre indicatorii semnificativi in individualizarea ariilor profund dezavantajate.
Total
 
Dezbateri asupra modalitatii de substituire a unora dintre indicatori, cu altii avand valente similare in reflectarea realitatii
 
Colectarea si stocarea datelor statistice si a informatiilor geografice necesare individuaslizarii ariilor profund dezavantajate
 
2
Delimitarea spatiala a ariilor profund dezavantajate
Determinarea ariilor profund dezavantajate avand ca reper intregul spatiu national
Total
 
Determinarea ariilor profund dezavantajate avand ca element de referinta regiunile de dezvoltare
Analiza comparativa a avantajelor si dezavantajelor fiecareia dintre determinari si optiunea pentru una dintre acestea.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
2009
1
Analiza ariilor profund dezavantajate si a mediului regional de insertie
Selectarea ariilor profund dezavantajate acoperind o cat mai relevanta diversitate. Analize de teren pentru validarea sau nonvalidarea selectiei.
Total
 
Aplicarea analizei SWOT pentru individualizarea calitatii mediului intern si a mediului extern al entitatilor selectate
 
Ierarhizarea atuurilor si punctelor slabe la nivelul ariilor profund dezavantajate selectate
Pregatirea pentru publicare a doua articole care sa fie transmise spre publicare la reviste cotate ISI, precum si a altor 4 articole pentru reviste romanesti de profil
2
Individualizarea discontinuitatilor la nivelul fiecarei arii profund dezavantajate
Stabilirea indicatorilor care sa conduca la individualizarea disparitatilor in interiorul fiecarei arii
Total
 
Delimitarea arealelor caracteristice, prin rafinarea analizei la nivelul fiecarei arii profund dezavantajate
Caracterizarea discontinuitatilor spatiale in interiorul fiecarei arii profund dezavantajate
3
Cunoasterea si definitivarea mecanismelor capabile sa produca discontinuitati
Individualizarea factorilor potentiali generatori de discontinuitati
Total
 
Ierarhizarea acestora in raport cu impactul pe care il au asupra dezvoltarii locale si interlocale
Identificarea lanturilor de interactiuni in momentul stimularii unuia din factori si estimarea efectelor asupra dezvoltarii
4
Depistarea factorilor principali, generatori de discontinuitati la nivelul fiecarei arii profund dezavantajate, selectate
Analiza contextului intern si al mediului extern, adiacent fiecarei arii profund dezavantajate
Total
 
Sublinierea tipurilor de resurse specifice care sustin factorii cei mai dinamici ai schimbarii locale si interlocale
 
Caracterizarea principalilor factori prin prisma capacitatii lor de a genera discontinuitati cu impact asupra dezvoltarii
 
2010
1
Tratamentul ariilor profund dezavantajate caracterizate printr-o puternica omogenitate a nivelului de dezvoltare
Evaluarea impactului asupra dezvoltarii pe etape, in raport cu translatia discontinuitatilor marginale spre interior
În curs de realizare
(etapa în desfasurare)
Evaluarea impactului la nivelul ariei, prin productia de discontinuitati.
Estimarea efectelor, la nivelul ariilor selectate, asupra functionalitatii sistemelor locale de asezari
2
Tratamentul ariilor profund dezavantajate, caracterizate printr-o structura mono-, bi- sau multipolara
Simularea proceselor de dezvoltare prin accentuarea decalajului centru-periferie; individualizarea cailor de interventie si de difuzie a dezvoltarii
În curs de realizare
(etapa în desfasurare)
Divizarea ariilor profund dezavantajate in areale arondate centrelor locale de dezvoltare si simularea efectelor unor interventii dirijate la nivelul acestora
Transmiterea la reviste cotate ISI a cel putin 3 articole pentru publicare.
3
Elaborarea unui algoritm general de tratare a ariilor profund dezavantajate prin productia controlata de discontinuitati. Pregatirea pentru publicare a unui volum ingloband rezultatele semnificative obtinute in elaborarea proiectului
Sintetizarea metodologiei de cercetare si elaborarea unui algoritm de tratare a ariilor profund dezavantajate pe tipuri principale.
În curs de realizare
(etapa în desfasurare)
Prelucrarea rezultatelor obtinute si pregatirea volumului de sinteza privind productia controlata de discontinuitati si utilizarea acesteia in dezvoltarea ariilor profund dezavantajate.
Predarea la editura a volumului definitivat, precum si a 4 articole care vor fi transmise unor reviste de larga circulatie internationala.
 
 

Rezultate obtinute

 

 
 
  1. Contributii la abordarea academica a conceptului de discontinuitate, prin cunoasterea mecanismelor de geneza si a modalitatii de utilizare;
-         Redefinirea termenului de discontinuitate in dezvoltarea teritoriala;
-         Stimularea reflectiei asupra ruperilor de simetrii in dezvoltarea teritoriala;
-         Masurarea nivelului de dezvoltare prin analize comparative si transcalare;
-         Elaborarea unei logici si a unei metodologii de folosire a productiei de discontinuitate ca instrument in tratamentul ariilor profund dezavanatajate.
 
B. Idei aplicate:
-          Tratarea problemelor legate de subdezvoltarea profunda drept situatii de urgenta;
-          Delimitarea si analiza unei zone profund dezavantajate;
-          Individualizarea ariilor profund dezavantajate la nivel national;
-          Fundamentarea stiintifica a unor politici si interventii in diminuarea discrepantelor teritoriale la nivel de meso- si microscara, prin inducerea de discontinuitati;
-          Scurtarea timpului de implementare a politicilor de diminuare a efectelor subdezvoltarii;
-          Modalitati de tratare a ariilor profund dezavantajate.
 

Articole publicate

 

 
 
1. Articole publicate in reviste cotate ISI
Ianos Ioan, Peptenatu Daniel, Zamfir Daniela (2009), Respect for environment and sustainable development, Carpathian Journal of Earth and Environmental Sciences, 4, 1, p.81-93, http://www.ubm.ro/sites/CJEES/viewTopic.php
topicId=55;
Braghina C., Peptenatu D., Constantinescu S., Pintilii D., Draghici C., (2010), The Pressure Exerted on the Natural Environment in the Open Pit Exploitation Areas in Oltenia, Carpathian Journal of Earth and Environmental Sciences, vol.5, nr.1, pg.33-40, ISSN 1842-4090,  http://www.ubm.ro/sites/CJEES/viewTopic.php
topicId=72;
Peptenatu D., Pintilii R., Draghici C., Stoian D.(2009), Environmental Pollution In Functionally Restructured Urban Areas: Case Study - The City Of Bucharest, Iranian Journal Of Environmental Health Science & Engineeringhttp://journals.tums.ac.ir/current.aspx
org_id=59&culture_var=en&journal_id=13&segment=en&issue_id=1781;, vol.7, nr.1, pg.87-96,
 
2.Articole publicate in reviste B+
Ianos Ioan, Cepoiu Andreea-Loreta (2009), The importance of intraurban structures of the romanian cities for crisis and emergency situations management, Revista Romana de Geografie Politica, an XI, 2, p 5-15 http://rrgp.uoradea.ro/index_files/2009_2.htm;
Ianos Ioan, Braghina Cristian, Peptenatu Daniel, Zamfir Daniela, Cepoiu Loreta, Pintilii Radu (2009),Geographical analysis of the higher education infrastructure in Romania, Studia universitatis Babes-Bolyai, Geographia, LIV, 1, p.19-34 http://www.studia.ubbcluj.ro/arhiva/cuprins_en.php
id_editie=392&serie=GEOGRAPHIA&nr=1&an=2009;
 Ianos Ioan (2009), Romanian geographical higher education. Dynamics and challenges, Analele Universitatii din Oradea, Seria Geografie, XIX, p.4-12 http://istgeorelint.uoradea.ro/Reviste/Anale/anale_files/Last_issue.htm;
 Ianos Ioan (2008), Respect for Space in Local and Regional Development, Revista Romana de Geografie Politica, an X, 2, p.5-14, http://rrgp.uoradea.ro/index_files/2008_2.htm;
 
3.Articole publicate in reviste B
 Ianos Ioan (2008), Spatial nanostructures. A theoretical introduction, Romanian Review of Regional Geography, vol.3, nr.2, p.4-16, http://geografie.ubbcluj.ro/cgr/index.htm;
 Ianos Ioan, Zamfir Daniela, Peptenatu Daniel, Pintilii Radu-Daniel (2009), The individualisation of discontinuities in deeply disadvantaged areas of Romania, Romanian Review of Regional Geography, vol.4, nr.2, p.3-10, http://geografie.ubbcluj.ro/cgr/index.htm;
 
4. Articole publicate in reviste din strainatate, incluse in BDI
  Ianos Ioan, Cepoiu Andreea-Loreta, Pintilii Radu-Daniel (2009), Ungleichgewichtige intraregionale Entwicklung in der Region Nordosten Rumaniens, Postdamer Geographische Forschungen, 28, p.103-121.
 Ianos Ioan, Cepoiu Andreea-Loreta (2009), Soziookonomische Folgen der wirtschaftlichen Umstrukturierung in der romanischen Dobrudscha, Sudoesteuropa Studien, 76, p.19-41.
 Ianos Ioan (2008), A Major Challenge for Romanian Towns: The large  habitats, (capitolul 5),In: Pomoroy, G., Webster G. (eds), Global Perspectives on Urbanization, University Press of America, Inc., Pennsylvania, 106-135.
 Ianos Ioan (2007), Romanian experience in the defining of regional development policy, in Prvi Kongres Srpskih Geografa, I, Beograd, p.163-174, ISBN 978-86-82751-20-5.   
 Ianos Ioan, Heller Wilfried (2007), Minorities and image oflocal/regional in the context of globalization. Romania as case study, in Ethnizität in der Globalisierung, Sudosteuropa Studien 74, p.53-70.
 
5. Articole publicate in reviste din categoriile C si D
            Ianos Ioan, Cepoiu Loreta, Pintilii Radu (2008), La fragmentation fonctionnelle du périphérique de Bucarest et le modele d’un espace de soutien pour le développement de perspective de la capitale, Seminarul Geografic «D. Cantemir», nr.27, p.35-48.
            Ianos Ioan (2008), The role of Romanian University in Local and Regional Development, Geographica Timisiensis, vol.XVII, 1-2, p. 17-31.
            Ianos Ioan (2008), Remarks on the relationship between regional image and minorities in Romania, BSGR, XIII – XIV (XXCIII-XXCIV), p.39-57.
 
6. Articole aflate in proces de evaluare la reviste ISI
Ianos Ioan, Zamfir Daniela, Cepoiu Loreta, Stoica Ilinca-Valentina, La Dynamique Du Systeme D’enseignement Superieur Dans Un Pays En Transition - Etude De Cas : La Roumanie,  Annales de Geographie.
Petrisor Alexandru-Ionut, Ianos Ioan, Talanga Cristian, Land Cover And Use Changes And Possible Influence Of Urbanization Processes In Romania, Environmental Engineering And Management Journal.
        Ianos Ioan, Talanga Cristian, Vlad Liviu Bogdan, Draghici Cristian, Ethics Of Space And The Treatment Of Most Disadvantaged Areas, Revista Romana De Bioetica.
 
 

Alte rezultate obtinute

 

 
 
Participari la conferinte internationale
1. Ianos Ioan (2007), Romanian experience in the defining of regional development policy, in Prvi Kongres Srpskih Geografa, Sokobania, Serbia;
2. Ianos Ioan (2007)Reflections théoriques sur la production contrôlées des discontinuités et le développement régional, Seminaire internationale, Initiative entrepreuneuriale et developpement regional, Bordeaux.
3. Ianos Ioan, Loreta Cepoiu, Radu Pintilii (2008), Räumliche Muster ungleicher ökonomischer Entwicklung in Rumänien,Am östlichen Rand der EU: Politisch-geographische, ethnische und nationale sowie ökonomische und soziale Probleme und ihre Folgen für die Grenzraumbevölkerung, Chisinau (organizata de  Fundatia Volkswagen).
4. Ianos Ioan (2008), Spatial Nanostructures and Dynamics of the Territorial Systems. A Theoretical Introduction, International Conference – Regional disparities, Typology, Impact, Management, Cluj-Napoca.
5. Ianos Ioan, Loreta Cepoiu, Radu Pintilii (2008), The present-day indentity building of rural and urban communities in the Bucharest metropolitan area, P E C S R L - The Permanent European Conference for the Study of the Rural Landscape, 23rd Session - LANDSCAPES, IDENTITIES AND DEVELOPMENT, Lisbon and Óbidos
6. Ianos Ioan (2008), Respect for space in the local and regional development, The International Conference on Political Geography: Applied Political Geography in a New Contemporary European Borderland Context, Oradea.
7. Ianos Ioan (2008), Rolul universitatii romanesti in dezvoltarea locala si regionala, The 8th International Conference: Local and Regional Development – Potential, Politics, Practices in theCentral and South-Eastern Europe, Timisoara.
8. Ianos Ioan, Cepoiu Andreea-Loreta, Stoian Daniela (2009), Present-day Features and Development Perspectives of the Poorest European Union Region: Romanian North-East Region, Understanding and shaping regions: Spatial, social and Economic futures, Leuven, Belgia.
9. Ianos Ioan (2009), Spatial nanostructures and territorial systems dynamics, Seminaire internationale, Initiative entrepreuneuriale, developpement regional et dynamique territoriale, Bucharest-Sinaia.
 
 

Faza 2007

 

                    În cadrul planului de lucru al proiectului, faza pe anul 2007, au fost realizate cele doua obiective propuse:
            a)definitivarea conceptelor de baza si a relatiilor teoretice dintre acestea;
                        b)stabilirea unor criterii si a sistemului de inidicatori pentru individualizarea ariilor profund dezavantajate la nivel national.

                    a) Pentru atingerea primului obiectiv s-au desfasurat activitati asociate care au vizat documentare privind conceptele de arie profund dezavantajata si cel de discontinuitate, dezbaterea si regândirea celor doua concepte, inclusiv a posibilitatilor teoretice de tratare a acestor arii.
                    Documentarea individuala asupra acestor aspecte a constat în consultarea unor lucrari de specialitate printre care se numara:
           - Regional Policy in Europe, în Regional Policy and Development Series 11, Jessica kingsley Publishers, London and Bristol, Pennsylvania, 1997, (autor Artobolevskiy S.).
           - Sisteme teritoriale, Editura Tehnica, Bucuresti, 2000, (autor Ianos I.).
                        - Transition, Cohesion and Regional Policy in Central and Eastern Europe (eds. J.Bachtler, R.Downes and G.Gorzelak), Ashgate publishers, Aldersholt, 2000.
          - Less favoured areas and regional development in Romania, în “Regions and Cities in the Global World, Essays in Honour of Gyorgy Enyedi (ed. G. Horvath), Centre for Regional Studies, HAS, Pecs, 2000 (autor Ianos I.)
                       - Domestic Migration and Economic Policies in Post-totalitarian Romania, Restructuring, Stability and Development in Southeastern Europe (Conference Procceedings), University of Thessaly, Volos, 2001 (autor Ianos I.).
                       - La region: essai de definition, Annales de Geographie, 1962 (autor Juillard E.)
     - Regional Development, Regional Policies and Regional Planning, Regional Studies, 4, 1970 (autor Kuklinski A.).
          - Carta Verde, Politici de dezvoltare regionala în România, 1997.
   
    Conceptul de arie profund dezavantajata.

        Ariile profund dezavantajate, în esenta, reprezinta ariile cele mai slab dezvoltate dintr-un spatiu, ca urmare a unui complex de factori care au generat gradul de puternica subdezvoltare. Definirea acestor tipuri este foarte importanta în eforturile tarii sau comunitatilor locale si regionale de a reduce tensiunile teritoriale, generate de cele mai mari discrepante în gradul de dezvoltare. Foarte strâns corelata cu politica de dezvoltare regionala, o parte a ariilor profund dezavantajate va fi inclusa între ariile prioritare în procesul de implementare a politicii de dezvoltare regionala.
                    Evaluarea ariilor profund dezavantajate trebuie sa tina cont de doua elemente de baza: scara de analiza si timpul. Scara este foarte importanta în definirea acestora, deoarece la nivel national este vorba de o alta medie pentru masurarea distributiei indicatorilor specifici, în raport cu media la nivel regional. Ariile neincluse între cele dezavantajate la nivel national, pot fi extrem de dezavantajate la nivel regional sau local. Acutizarea problemelor devine din ce în ce mai clara si mai bine individualizata la nivelele inferioare ale unitatilor spatiale.
        În acelasi timp, am putea adauga nivelul de dezvoltare a regiunii, care poate influenta actiunile pentru stabilirea ariilor profund dezavantajate. Existenta unor mici arii profund dezavantajate într-o regiune dezvoltata apare ca o arie catastrofica, cu toate ca aceasta nu este sub nivelul unuia similar dintr-o regiune subdezvoltata. În acest ultim caz discrepantele dintre ariile avantajate si dezavantajate nu sunt atât de mari, dar au o semnificatie sporita la nivel local.
  Conceptul de discontinuitate. Ideea de discontinuitate îsi are originea în opera geografului francez Camille Vallaux, care în opozitie cu opinia generalizata a vremii ca spatiul este doar întindere, sesizeaza ca spatiul se poate caracteriza prin diversitate si contrast. Acesta este definit ca un hiatus fara tranzitie nuantata între doua caracteristici dintr-o entitate, individualizata într-un anumit spatiu. Dupa acelasi autor, discutam de diversitate când între doua caracteristici ale aceleiasi entitati, tranzitiile se fac pas cu pas, nesesizabile ochiului.
  Ideile emise de Vallaux au fost multa vreme uitate de catre comunitatea stiintifica, atrasa tot mai mult de elementele de continuitate a spatiului, continuitate exprimata prin omogenitate. Adeptii geografiei vidaliene au considerat prioritare regiunile omogene, pe care le analizau fara a observa si elementele care le articuleaza în ansambluri mult mai complexe. Pentru acestia ansamblul rezulta din treceri progresive de la o regiune la alta, fiind accentuate în special elementele de natura morfologica. Concluzia este ca geografii, atrasi de caracterul continuu al spatiului pâna în preajma anilor `60 ai secolului XX au omis natura discontinua a acestuia, aceea generatoare de fluxuri teritoriale si vinovata de complicarea permanenta a structurilor spatiale.
  Analizând tipul de sinergism si coerenta componentelor spatiale, am putea emite urmatorul postulat: sinergismul teritorial asigura articularea structurilor spatiale si se exprima printr-un anumit mod de organizare spatiala. Sinergismul teritorial este unul pe orizontala determinând orientarea fluxurilor teritoriale spre si de la anumite centre de convergenta. Prin sistemul de relatii, având la baza filtrarea fluxurilor teritoriale, în raport de calitatea si tipul acestora si productia de fluxuri dintr-o gama superioara, se realizeaza permanent geneza dicontinuitatilor.
                    Productia de discontinuitati este strâns legata de interactiuni, dar si de tendinta de autonomizare a unor entitati. Întreaga organizare spatiala a lumii este axata pe sisteme de discontinuitati care pot fi fluu sau nete, dar ale caror efecte ramân aceleasi, pe ansamblu. Efervescenta generala, tot mai accentuata pe masura cresterii demografice si a structurarii economice, se afla la originea productiei de discontinuitate. Aceasta face ca spatiul privit global sa fie fundamental discontinuu
                   Datorita relativitatii notiunilor de continuitate si discontinuitate spatiala, am putea generaliza ideea ca unitatea spatiului se realizeaza prin elemente de continuitate, ceea ce se concretizeaza prin unirea separarilor, iar diversificarea acestuia este asigurata prin discontinuitati ce separa o uniune de entitati. Importanta discontinuitatilor este esentiala în aceasta separare, pentru ca permit individualizarea sistemele spatiale. În raport cu sistemele spatiale, sistemele teritoriale sunt strâns conectate de comunitatile umane si au în vedere tinte pe care si le propun acestea în procesul de gestiune a teritoriului pe care îl detin
                   Pe baza documentarii teoretice si a aprofundarii celor doua concepte s-a definitivat un articol ce urmeaza a fi trimis spre publicare referitor la disparitaritile si disfunctionalitatile din aria metropoliotana a municipiului Bucuresti.

       b) Pentru atingerea celui de-al doilea obiectiv, pe baza analizei experientelor în evidentierea decalajelor intraregionale si a dezbaterilor din cadrul echipei de cercetare au fost formulate propuneri privind criteriile si sistemul de indicatori cu scopul de a masura diferentierile în nivelul de dezvoltare la microscara.
                     În individualizarea ariilor profund dezavantajate s-a pornit de la evaluarea nivelelor de dezvoltare, înregistrate pe unitati administrative elementare. Datorita evidentelor statistice, cu foarte putini indicatori elementari relevanti s-au folosit doar 8 indicatori, acoperind o mare parte a spectrului de caracteristici ale nivelului de dezvoltare: rata cresterii recente a populatiei, suprafata locuibila/locuitor, numar de locuitori/medic, ponderea populatiei active din total populatie, gradul de analfabetism, mortalitatea infantila, numarul de abonamente telefonice la 1000 locuitori. Dupa standardizarea valorilor si obtinerea unui indicator general de dezvoltare, pentru fiecare comuna s-a trecut la agregarea spatiala a acestora, obtinându-se diferite arii relativ omogene.
        În conturarea acestora a intervenit si factorul subiectiv, care a condus la includerea într-o vasta arie dezavantajata si a unor localitati rurale dezvoltate sau chiar orase, dar situate izolat într-o masa de comune cu un nivel de dezvoltare foarte coborât.
        În principiu, pentru analiza detaliata a ariilor profund dezavantajate si pentru depistarea unor tratamente specifice ale acestora sunt importante urmatoarele:
        a)folosirea unui cadru adecvat de analiza pentru identificarea limitelor ariilor extrem de dezavantajate; la nivel national este suficienta folosirea judetelor sau grupurilor de judete, dar la nivel regional analiza este necesar a se face la nivel de comuna; acest cadru ofera imaginile corecte asupra discrepantelor teritoriale; la nivel national analiza ariilor profund dezavantajate, individualizate la nivele inferioare, trebuie sa tina cont de efectele acestora asupra structurii si dinamicii vietii social-economice nationale; 
                    b)individualizarea factorului determinant sau a setului de factori determinanti responsabili de nivelul foarte scazut de dezvoltare;
                    c)aprecierea impactului teritorial al ariei problema; suprafata direct sau indirect afectata de problemele specifice, care trebuie sa fie corelata cu resursele umane afectate;
        d)capacitatea de amplificare si de blocaj a unor componente teritoriale asupra dinamicii vietii sociale si economice ale tarii sau regiunii (evaluate prin noi favorabilitati sau restrictii privind procesul de dezvoltare);
                    Utilizând metodologia sus-mentionata, s-au individualizat 40 de arii profund dezavantajate, repartizate în 7 dintre cele 8 regiuni de dezvoltare (regiunea Bucuresti, datorita nivelului de dezvoltare ridicat nu poseda astfel de arii). Cele mai multe arii profund dezavantajate sunt situate în regiunea Sud (sapte), dupa care urmeaza regiunile diametral opuse ca pozitie geografica, Nord-Vest si Sud-Est (cu câte sase). Evident ca nu numarul acestor arii este important, ci numarul de locuitori si chiar al unitatilor administrative afectate.
                    Distributia geografica a acestor arii arata o concentrare a lor în partea sudica a tarii, cu precadere în aria de câmpie, si în nord-vest, fiind localizate în spatiul montan si deluros al Transilvaniei. Extensiunea spatiala a fiecarei arii completeaza aceasta informatie, pentru ca în Moldova sunt numeric putine, însa acestea înglobeaza un numar foarte mare de locuitori si de comune. Pe regiuni, se constata ca ponderea cea mai redusa a populatiei ariilor defavorizate este detinuta de regiunile Vest (5,14%) si Centru (5,96%), cu toate ca acestea sunt cam în acelasi numar, cu cele din regiunea Nord-Est. În aceasta din urma, ponderea populatiei este de 13.7%, deci, de peste 2,5 ori mai mare. În valoare absoluta, însa, numarul populatiei situate în arii profund dezavantajate este de aproape 5 ori mai ridicat în regiunea de Nord-Est fata de regiunea de Vest, de exemplu.
                    Actiunea de identificare a ariilor profund dezavantajate este foarte complicata în conditiile României, deoarece la nivelul fiecarei macro-regiuni este posibila descoperirea mai multor arii problema. Care dintre acestea sunt, într-adevar, cele mai dezavantajate
În acest caz este obligatoriu sa distingem criterii specifice pentru nivelele national si regional. Principalele criterii pentru identificarea ariilor profund dezavantajate la nivel national si regional sunt urmatoarele:
                     - contiguitatea spatiala a ariilor geografice; existenta a cel putin 5 unitati elementare de baza (comune si orase), cu vecinatati directe care sa permita agregarea lor teritoriala; - media indicatorului global sa fie situata cu 25% sub nivelul indicatorului global al ariei dezavantajate în care se încadreaza sau cu peste 75% sub nivelul regiunii de dezvoltare;
        - omogenitatea functionala a spatiului dezavantajat;
                     - valoarea a cel putin unuia dintre indicatorii elementari la nivelul minim pe tara sau la nivelul minim macro-regional; - existenta unor rupturi frapante în nivelele de dezvoltare teritoriala;
                     - impactul teritorial negativ asupra tuturor ariilor vecine; Multimea informatiilor care au stat la baza individualizarii concrete a ariilor profund dezavantajate, lipsa unora considerate esentiale (de exemplu rata somajului la nivel de comuna, imposibil de calculat), precum si estimarile legate de delimitarea propriu-zisa au uneori un caracter subiectiv. In ciuda acestor elemente discutabile realitatea confirma existenta acestor arii, ca fiind cele mai înapoiate din tara.
                    Rezultatele obtinute, prin delimitarea concreta a ariilor profund dezavantajate, pot sa constituie un puternic imbold pentru decidenti spre aprofundarea unor astfel de studii complexe, pentru evaluarea corecta a potentialului lor de dezvoltare, pentru introducerea de facilitati selective în atractia investitorilor, pentru elaborarea unor modele locale de comportament a actorilor si populatiei, care sa conduca la atenuarea diferentelor în nivelele de dezvoltare.
                   Drept urmare, este extrem de util continuarea acestui studiu prin analize de fond întreprinse asupra fiecareia dintre ariile profund dezavantajate individualizate si prin elaborarea unor strategii de dezvoltare care sa fie înaintate Agentiilor de dezvoltare regionale, inclusiv Agentiei Nationale de Dezvoltare. Aceasta din urma ar putea chiar sa cofinanteze astfel de studii, care pot fundamenta optiunile de dezvoltare teritoriala.



Faza 2008

 

                        În cadrul planului de lucru, faza pe anul 2008, au fost realizate doua obiective propuse: formarea bancii de date cu indicatori relevanti pentru masurarea nivelelor de dezvoltare la nivelul territorial de baza si delimitarea spatiala a ariilor profund dezavantajate
Atingerea obiectivelor s-a realizat printr-o serie de activitati:

               • Prospectarea institutiilor capabile sa furnizeze central o parte dintre indicatorii semnificativi in individualizarea ariilor profund dezavantajate.
               • Dezbateri asupra modalitatii de substituire a unora dintre indicatori, cu altii avand valente similare in reflectarea realitatii
               • Colectarea si stocarea datelor statistice si a informatiilor geografice necesare individualizarii ariilor profund dezavantajate
               • Determinarea ariilor profund dezavantajate avand ca reper intregul spatiu national
               • Determinarea ariilor profund dezavantajate avand ca element de referinta regiunile de dezvoltare
               • Analiza comparativa a avantajelor si dezavantajelor fiecareia dintre determinari si optiunea pentru una dintre acestea.

       1. Formarea bancii de date

Analiza de detaliu a zonelor profund dezavantajate a avut ca suport o baza de date consistenta relevanta pentru masurarea nivelelor de dezvoltare, la nivelul teritorial de baza.

       2. Consideratii teoretice

Dezvoltarea regionala reprezinta unul din obiectivele importante în politicile de dezvoltare complexa a natiunilor, mai ales a celor în tranzitie de la economia centralizata la cea de piata. Experienta acumulata de tarile din vestul Europei în domeniul dezvoltarii regionale a demonstrat ca o mai buna distributie teritoriala a resurselor, alaturi de o valorificare superioara a complexului de elemente potentiale, existente la nivel local sau supralocal, devin factori de crestere economica si de echitate sociala (Kuklinski, 1970). Frecvent, sunt folosite ca si concepte de baza doua notiuni: regiunea dezvoltata si regiunea dezavantajata. Pentru a scoate în evidenta anumite prioritati am putea distinge o subcategorie de regiuni dezavantajate si anume cea a regiunilor profund dezavantajate.

O provocare majora este elaborarea unei metodologii prin care sa se poata identifica si analiza disparitatile regionale, printr-o abordare sistemica, la nivelul celei mai mici unitati administrative, astfel încât interventiile factorilor de decizie sa fie cât mai eficiente.

Obiectivul final al tuturor actiunilor legate de implementarea unei politici regionale este acela de reducere a decalajelor, a disparitatilor, dintre diferitele unitati teritoriale, considerate a fi relative omogene. Pentru realizarea acestui obiectiv se disting patru faze importante: aceptarea politicilor de dezvoltare regionala, identificarea si analiza disparitatilor teritoriale, definirea politicilor de dezvoltare regionala si implementare acestor politici.

Acceptarea politicilor de dezvoltare regionala de catre factorii politici este o conditie esentiala pentru demararea diagnozelor teritoriale la nivel nanostructural capabile sa diferentieze disparitatile teritoriale.

În analizele regionale este însa, foarte dificil de a depista regiuni extrem de dezavantajate, deoarece regiunea este un spatiu vast (diviziunea teritoriala cea mai mare într-un stat, dupa Juillard, 1966), cu multe subspatii plasate pe diferite nivele de dezvoltare. De aceea, pentru a nu introduce confuzii în abordarea problemelor de dezvoltare este de recomandat folosirea notiunii de arie si nu regiune profund dezavantajata.

Situatia concreta a României, cu un nivel general de dezvoltare mult sub media europeana si chiar a tarilor din Centrul Europei, cu mari decalaje regionale, implica adoptarea unor politici flexibile de dezvoltare teritoriala, care sa tina cont de imposibilitatea atenuarii peste noapte a acestor decalaje, pe de o parte, si de resursele financiare foarte scazute de care dispune pentru a induce o crestere economica accelerata în regiunile ramase în urma, pe de alta parte. În acest context, conceptul de arie profund dezavantajata, individualizarea acestor arii la nivel national si modalitatile de tratament al lor constituie obiective importante ale politicii de dezvoltare regionala în România.
Politica de dezvoltare regionala, parte integranta a politicii de macrostabilizare si dezvoltare teritoriala, îsi are primele începuturi în mai vechile concepte de dezvoltare armonioasa sau de dezvoltare echilibrata a tuturor judetelor tarii. A fost o perioada în care dominanta deciziilor centrale si orientarea investitiilor de sus în jos a creat impresia unei atenuari a decalajelor teritoriale, luând ca baza de evaluare si monitorizare judetul. Accentul pus apoape în exclusivitate pe dezvoltarea industriei, artificialitatea acesteia au condus la o dezvoltare axata mai putin pe eficienta economica si competitivitate si mai mult pe utilizarea “integrala a fortei de munca”. Esecul acestei politici era previzibil, iar trecerea spre economia de piata a demonstrat efectele deosebit de nocive ale industrializarii extensive, într-o perioada în care concurenta pe piata libera dicteaza formele locale sau regionale ale dezvoltarii.

Adoptarea politicii de dezvoltare regionala. Ca urmare, anii care au trecut de la caderea regimului totalitar, precum si necesitatea racordarii la sistemele de valori europene, au demonstrat necesitatea adoptarii unor politici de dezvoltare regionala durabila, politici care sa tina cont ca o cresterea economica reala se poate obtine prin valorificarea atuurilor fiecarei regiuni si a fiecarui loc, si prin restrângerea efectelor pe care le au punctele slabe ale fiecarui spatiu regional. În consecinta, începând cu anul 1995 au fost acceptate principiile care stau la baza dezvoltarii regionale, inclusiv elaborarea în cadrul unui program PHARE a unei politici în domeniu. Derularea timp de doi ani, începând cu luna februarie a anului 1996, a acestui program, a avut ca finalitate elaborarea Cartei verzi privind politicile de dezvoltare în România, a unor legi si acte guvernamentale, a altor materiale de baza, fundamentând cadrul institutional si instrumentele implementarii acestei politici.

Astfel, pe baza acestui program s-a trecut la elaborarea si adoptarea legii privind dezvoltarea regionala în România (promulgata în 13 iulie 1998), lege fundamentala pentru o politica adecvata si coerenta în domeniul dezvoltarii teritoriale. Prin aceasta lege s-a stabilit cadrul institutional, reprezentat de organisme centrale adecvate, dar si de organisme functionale la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare. Un element important pentru delimitarea acestor regiuni a fost criteriul populatiei, însemnând depasirea unui prag de 2 milioane locuitori în toate cazurile, la care s-au adaugat si alte criterii precum al complementaritatii functionale.

Aceste entitati teritoriale au rezultat în urma asocierii benevole a judetelor, iar una dintre cele mai importante decizii care au urmat a fost cea de alegere a locului de amplasare a viitoarelor 8 Agentii de dezvoltare regionala. Nu peste tot a primat criteriul centralitatii functionale si al accesibilitatii maxime, unele judete care s-au simtit frustrate în perioada regiunilor staliniste, când resedintele lor au fost neglijate, sau s-au împotrivit direct amplasarii viitoarelor agentii în cele mai mari orase din noile regiuni de dezvoltare. Astfel, în Regiunea de Nord-Est, resedinta a fost stabilita la Piatra-Neamt si nu la Iasi, în regiunea Centrala la Alba Iulia si nu la Brasov sau Târgu Mures (interesant este ca judetul Alba a refuzat chiar de la începutul discutiilor apartenenta la aceeasi regiune cu judetul Cluj, prin teama ca resedinta acestuia din urma sa nu arunce în umbra orasul Alba Iulia), în regiunea Sud initial la Alexandria si apoi la Calarasi si nu la Ploiesti sau Pitesti, în regiunea de Sud-Est la Braila si nu la Galati sau la Constanta. Deciziile au fost luate în exclusivitate la nivelul asociatiei judetelor respective si nu la nivel central.

În procesul restructurarii economice presiunea sociala a fost extrem de puternica, mai ales în cazul activitatilor din minierit. Pentru atenuarea socului produs de masivele disponibilizari în acest domeniu, în anul 1999 a fost adoptata Legea 20, care a stabilit cele 24 de zone defavorizate, considerate prioritare si care se bucura de facilitati acordate investitorilor pentru diminuarea efectelor înregistrate ca urmare a restructurarii economice.
Definirea zonelor defavorizate si probleme ale dezvoltarii acestora. Conform Hotarârii de Guvern HG 191- HG210/1999 si a Legii 20/1999, zonele defavorizate sunt acele arii geografice strict delimitate teritorial, care îndeplinesc cel putin una dintre urmatoarele conditii: a) au structuri monoindustriale, care în activitatea zonei mobilizeaza mai mult de 50% din populatia salariata; b) sunt zone miniere unde pesronalul a fost disponibilizat, prin concedieri colective, în urma aplicarii programelor de restructurare; c) în urma lichidarii, restructurarii sau privatizarii unor agenti economici apar concedieri colective care afecteaza mai mult de 25% din numarul angajatilor care au domiciliul stabil în zona respectiva; d) rata somajului depaseste cu 25% rata somajului la nivel national; e) sunt lipsite de mijloace de comunicatii, iar infrastructura este slab dezvoltata.

       3. Delimitarea spatiala a ariilor profund dezavantajate

Urmare a unei prime analize întreprinse la nivel national s-au identificat 24 de zone defavorizate localizate în 12 judete. Este foarte interesant ca dupa aceste criterii si dupa modul în care s-au delimitat teritorial, zonele defavorizate la nivel national reprezentau peste 5% din suprafata tarii, ocupând circa 12.000 kmp. Pe judete, cea mai mare suprafata detinuta de zonele defavorizate se întâlnea în judetul Suceava (38%), extinzându-se aproape pe întreg spatiul muntos. Urmeaza, în ordine, judetul Caras-Severin cu circa 28% (2370 kmp), Maramures (26%) si Gorj (23%). Nu s-au facut estimari precise pentru judetele Hunedoara si Alba, dar conform aceleiasi metodologii si în acestea ponderile ar fi depasit 30, respectiv 20%.

Aplicarea facilitatilor prevazute în Legea 20/1999, la nivelul acestor arii foarte extinse si nu totdeauna conform cu realitatea ar fi condus, probabil, la mari pierderi pentru bugetul national. Din aceasta cauza se revine asupra acestor zone devaforizate, care se identifica practic cu localitatile miniere, puternic afectate de procesul de restructurare miniera, respectiv de concedierile în masa. Nu totdeauna exista o identitate perfecta între localitate si zona defavorizata, iar ecartul privind numarul de populatie apartinând acestor zone este foarte mare. Spre exemplu, chiar pe teritoriul judetului Gorj, exista o mare diferenta între zona Motru-Rovinari si zona Schela, care este cea mai restrânsa.

In consecinta, principalele arii defavorizate în numar de 24 sunt reprezentate de câte trei localitati miniere în judetele Caras-Severin, Bihor, Gorj si Salaj, câte doua în judetele Hunedoara, Maramures si Prahova si câte una în judetele Bistrita-Nasaud, Harghita, Covasna, Bacau si Tulcea. Zonele defavorizate mentionate au acest statut pâna în anii 2008 sau 2009, orizont de timp ciudat fixat, având în vedere complexitatea foarte diferita a acestor zone defavorizate. Astfel, într-un orizont de timp mult mai redus se va rezolva impactul restructurarii industriei miniere în localitatea Ip si în altul în cazul Vaii Jiului, acolo unde este vorba de o întreaga aglomeratie urbana, axata în exclusivitate pe industria miniera.

Deja în primele trei luni de functionare a procesului de asistenta pentru cele 24 de zone defavorizate s-au remarcat câteva fapte semnificative. Astfel, în evidentele Agentiilor de dezvoltare regionala se afla circa 460 de investitori, care au creat peste 2700 locuri de munca, urmând ca în scurt timp numarul acestora sa se dubleze. Aparent ridicat, acest numar nu acopera nici pe departe numarul celor disponibilizati sau al celor în cautarea primului loc de munca.
Pe regiuni, deja exista investitii care pot fi catalogate ca promitatoare, având în vedere volumul lor si mai ales timpul foarte scurt care a trecut de la punerea pe rol a legii respective. Astfel, cele mai mari investitii se pare ca au avut loc în regiunea de Nord-Est, acolo unde îsi deruleaza afacerile 111 firme straine si autohtone. Dintre acestea doar 18 au îndeplinit criteriile pentru primirea unui certificat de investitor, restul posedând certificate provizorii. Capitalul social al agentilor economici care au investit aici este cifrat la circa 60 mild. Lei. Au demarat afaceri firme importante din tari ca Germania, Olanda, Elvetia, Israel, principalul domeniu de interes fiind industria de prelucrare a lemnului, la care se adauga industria confectiilor si tricotajelor si cea a prelucrarii laptelui.

Astfel de investitii, desi nu de mari dimensiuni (cea mai importanta fiind de 13 milioane dolari în orasul Gura Humorului), demonstreaza potentialul de atractie pe care îl au astfel de arii si mai ales atractia determinata de fiscalitatea extrem de redusa. Ca urmare un astfel de statut poate da roade în situatia în care este bine definit si aplicat.

In aceste conditii, studiile vizând ariile profund dezavantajate apar ca o necesitate, folosind prin pârghii fiscale potentialul intrinsec al acestor arii, în conditiile atractiei unui capital autohton sau strain important. Având în vedere ca aceste arii au un grad ridicat de accesibilitate se poate miza chiar pe o atractie sporita a potentialilor investitori.

Este cert ca în România exista, într-adevar, nenumarate arii defavorizate, unele foarte extinse si ca la acestea s-au adaugat altele generate exclusiv de fenomene tipice restructurarii economice actuale. Dintre aceste arii defavorizate unele sunt deosebit de profunde, necesitând o strategie proprie de dezvoltare si care nu trebuie tratate ca ariile defavorizate determinate de un singur element.

Pentru stabilirea ariilor dezavantajate într-o regiune sau într-un stat este necesara o foarte buna analiza la nivelul celor mai mici diviziuni administrative sau de alta natura, utilizând mai multi indicatori ce caracterizeaza principalele domenii social-economice: economia, potentialul uman, infrastructura, starea sociala, comportamentul cultural al comunitatilor locale.

Practic, am putea asimila notiunea de arie dezavantajata cu cea de arie problema, chiar daca termenul de dezavantaj, conduce la un punct de vedere global în abordarile regionale. Deci, aceste arii dezavantajate sunt constituite din diferite grupari de comune si orase, ale caror trasaturi sunt mult sub media la nivel national sau regional.

Ariile dezavantajate pot fi divizate în doua categorii:


- arii dezavantajate speciale, individualizate printr-una sau doua caracteristici, plasate sub media pe tara sau regionala (spre exemplu, arii afectate de un somaj ridicat, arii cu o puternica degradare a solului, arii poluate, arii izolate s.a.);

- arii dezavantajate globale, relevate prin valorile a mai multor indicatori, care exprima o multitudine de parametri, situati sub media la nivel national sau regional (spre exemplu, arii cu saracie, arii cu infrastructura foarte deficitara). Majoritatea acestor tipuri de arii sunt suprapuse pe arii geografice clar definite, unde exista unul sau doua elemente naturale restrictive (Delta Dunarii, Muntii Apuseni, Depresiunea Petrosani).

Identificarea si analiza disparitatilor teritoriale se realizeaza pe baza indicatorilor statistici selectati diferentiat, pentru individualizare si de analiza, prima categorie cuprinde indicatori selectati în functie de scopul demersului, astfel încât sa surprinda cât mai bine realitatea teritoriala. La indicatorii suport se apeleaza pentru a suprinde în detaliu determinantii disparitatilor teritoriale.

Sistemul de indicatori folosit pentru identificarea disparitatilor teritoriale cuprinde patru clase reflectând starea demografica, starea economiei, infrastructura si standardul de viata, fiecare categorie considerata ca influentând în mod egal dezvoltarea.

Starea demografica a fost apreciata pe baza a trei indicatori: intensitatea depopularii, ponderea populatiei peste 60 de ani si indicele de vitalitate ca raport între populatia totala si populatia cu domiciliu stabil. Acest raport surprinde atractivitatea unor localitati pentru populatia flotanta atrasa de regula aici pentru activitatile economice.

Starea economiei a fost analizata pe baza a cinci indicatori: dependenta economica, ponderea somajului în populatia activa, ponderea populatiei ocupate în populatia activa si densitatea fiziologica.

Infrastructura, element indispensabil dezvoltarii a fost analizata pe baza unui set complex de indicatori ce cuprinde: suprafata locuibila pe locuinta, modernitatea infrastructurii rutiere (ca raport între lungimea strazilor modernizate si lungimea totala a strazilor) si indicele infrastructurii medicale (numarul de farmacii la 1000 de locuitori).

Standardul de viata a fost cuantificat printr-un set de indicatori ce surprind direct sau indirect calitatea vietii: ponderea populatiei ocupate în agricultura în total populatie ocupata, ponderea locuintelor cu apa curenta din total locuinte, suprafata locuibila pe locuitor, ponderea locuintelor cu baie proprie în total locuinte, migratia neta, ponderea populatiei absolvente de studii liceale si superioare în total populatie. Ponderea populatiei ocupate în agricultura arata în contextul socio-economic actual din individualizeaza spatii geografice întinse defavorizate în care acest indicator are valori ridicate. Migratia neta este un indicator care surprinde fluxurile de populatie, în special activa, generate de zonele cu un standard de viata scazut. Aprecierea standardului de viata prin ponderea populatiei absolvente de studii liceale si superioare în total populatie s-a realizat pornind de la ideea ca o populatie educata are exigente mai mari fata de conditiile de locuire si mediu social si economic al unei asezari. De asemenea o populatie educata se distinge prin calitatea participarii în procesul de dezvoltare si decizie.



 

Faza 2009

Etapa I

Analiza ariilor profund dezavantajate si a mediului regional de insertie

  

Dupa individualizarea ariilor profund dezavantajate la nivelul fiecarei regiuni de dezvoltare, cea mai importanta activitate, derulata în conformitate cu obiectivele proiectului, este analiza acestor arii, scotând în relief caracteristicile mediului regional de insertie. Sublinierea principalelor trasaturi ale ariilor profund dezavantajate s-a facut tinând cont de ansamblul conditiilor regionale, de aceea, uneori, mediul de insertie se regaseste în studiul intrinsec al ariilor respective.

Mediile regionale de insertie sunt extrem de variate, deosebindu-se caracteristici ale mediilor naturale, ale mediilor sociale, economice, construite si culturale. Diversitatea acestor tipuri de submedii explica, în mare parte, numarul si intensitatea subdezvoltarii la nivelul spatiilor intraregionale. Analiza întreprinsa la nivel comunal transcede structurilor administrative judetene, de aceea aprecierea nivelului de dezvoltare a fiecarei arii profund dezavantajate este mai completa si realista.

Cercetarile de teren întreprinse în cadrul unor astfel de arii valideaza, în linii generale, individualizarea efectuata, urmând sa fie rafinate anumite limite si posibilitatea decuparii unora dintre cele mai extinse. Aceasta decupare este necesara procesului de creare ulterioara a unor discontinuitati, în scopul dezvoltarii selective. Or, extinderea exagerata a unor astfel de arii împiedica procesul de tratament al acestora.

Analiza SWOT aplicata la nivelul fiecarei arii profund dezavantajate pune în evidenta dominanta în cadrul atuurilor a resurselor agricole si silvice (uneori) si a volumului fortei de munca, iar în cadrul punctelor slabe, fragmentarea exagerata a proprietatilor, depopularea accentuata si calificarea scazuta a fortei de munca. Mediile externe sunt extrem de diferentiate, asa încât fiecare regiune sau, în unele situatii, mai multe regiuni ofera oportunitati distincte. Acestea apartin structurii sistemelor urbane (monocentrice, bicentrice sau policentrice), accesibilitatii la potentiale autostrazi, existentei unor centre de dezvoltare economica exploziva s.a.m.d. Amenintarile sunt la fel de variate, apartinând factorilor naturali, politici, sociali sau economico-financiari. Evident ca astfel de analize de tip inventar, specifice unei analize SWOT de tip clasic, sunt continuate cu analize matriciale, ierarhizând atuurile si punctele slabe în raport cu impactul lor asupra dezvoltarii fiecarei arii dezavantajate.

  

Selectarea ariilor profund dezavantajate acoperind o cat mai relevanta diversitate. Analize de teren pentru validarea sau nonvalidarea selectiei.

  Având în vedere restrictiile prevazute prin contract, care împiedica finantarea analizelor de teren în tara, deplasarile si observatiile întreprinse asupra realitatii teritoriale s-au efectuat din alte proiecte si contracte de cercetare. Observatiile de teren pigmenteaza caracterizarea generala a ariilor profund dezavantajate si constituie argumente pentru rediscutarea limitelor unora dintre acestea. Practic, s-au efectuat deplasari în toate regiunile de dezvoltare, dar observatii detaliate s-au întreprins doar asupra a 16 arii profund dezavantajate. Repartizarea geografica a acestor arii a fost relativ echilibrata pe regiuni, urmarindu-se si surprinderea unor caracteristici specifice ale acestora. Din fiecare regiune de dezvoltare au fost selectate câte doua arii profund dezavantajate, exceptând regiunile Nord-Vest si Sud din care s-au selectat câte 3, având în vedere diversitatea si extinderea spatiala a acestora (harta 1).

zone dezavantajate selectate

 

  

                Principalele caracteristici ale acestor arii profund dezavantajate sunt reprezentate de valorile înregistrate de ponderea populatiei de peste 65 de ani (P65), absolventi numai de scoala primara (SCP), muncitori necalificati (MN), ponderea populatiei fara apaa curenta (FAP), rata somajului de lunga durata (SM), mortalitatea infantila (MI), rata crestere a populatiei (RC), suprafata locuibila per locuitor (SL), populatia ocupata în agricultura, (OA), ponderea cladirilor degradate (CD), medici per locuitor (ML), ponderea populatiei cu educatie liceala si superioara din populatia totala de peste 21 de ani (EDS), farmacii la 1000 locuitori (FAR). Situatia sintetica a starii dezvoltarii acestor arii reiese din analiza chiar comparativa a valorilor înregistrate de indicatorii mentionati mai sus pe regiuni de dezvoltare (Tabel 1).

  

Tabel.1. Unele caracteristici ale ariilor profund dezavantajate selectate, pe regiuni de dezvoltare

Aria
P65
SCP
MN
FAP
SM
MI
RC
SL
OA
CD
ML
EDS
FAR
Regiunea de Nord-Est
NE3
17.8
37.2
7.7
5.2
4.8
26.2
0.53
12.5
63.6
57.3
0.33
12.8
0.54
NE5
22.3
44.0
2.8
2.0
2.3
30.9
-0.5
12.5
84.7
76.1
0.5
12.0
0.28
Regiunea de Sud-Est
SE1
14.1
41.2
22.1
7.9
5.4
35.5
-1.6
12.9
67.1
75.5
0.3
12.5
0.47
SE4
26.1
39.0
10.1
1.0
4.1
22.3
-4.9
15.5
71.4
67.6
0.4
10.6
0.28
Regiunea Sud
S1
15.4
37.7
20.6
6.3
10.3
31.1
-4.2
12.6
49.5
68.6
0.39
12.7
0.0
S5
25.9
46.4
7.8
2.8
2.1
24.8
-13.6
14.3
66.9
74.4
0.31
14.5
0.52
S7
28.4
47.9
8.5
0.48
2.61
18.1
-13.8
14.1
73.3
80.2
0.17
13.6
0.36
Regiunea Sud-Vest
SV2
18.8
32.1
16.4
0.31
6.2
21.8
-6.5
14.4
41.9
0.77
0.42
19.1
0.0
SV3
29.3
44.0
5.9
0.25
1.6
26.6
-9.2
17.3
82.7
56.6
0.22
11.4
0.27
Regiunea Vest
V2
22.1
33.1
8.8
6.4
4.3
12.9
-18.2
17.7
62.7
3.4
0.29
15.8
0.29
V6
15.1
31.4
10.1
12.6
2.9
25.4
-4.72
17.1
62.5
77.3
0.66
16.9
1.15
Regiunea Nord-Vest
NV1
14.8
38.2
4.0
5.9
3.0
20.6
-13.1
13.7
84.0
0.23
0.29
8.7
0.23
NV3
28.8
38.4
8.7
3.1
2.6
25.4
-15.4
17.9
60.0
2.8
0.23
13.4
0.0
NV6
20.1
38.7
12.9
1.62
1.63
29.9
-11.2
16.1
42.8
74.3
0.48
14.2
0.26
Regiunea Centru
C3
13.9
33.6
17.0
6.1
5.2
24.4
-9.48
15.4
38.6
4.2
0.54
15.6
0.77
C7
22.2
32.5
8.78
3.33
3.6
19.1
-13.4
14.4
49.1
0.6
0.49
17.3
0.5

   Examinarea chiar sumara a acestui tabel conduce la câteva concluzii, care ar putea fi extrapolate la alte arii profund dezavantajate din aceeasi arie. Astfel, se constata ca cele mai îmbatrânite spatii sunt cele care sunt caracterizate printr-un grad foarte mare de izolare, precum si printr-un model demografic specific. În fiecare dintre regiunile de dezvoltare exista arii cu grad ridicat de îmbatrânire, dar si cu unul foarte scazut, ceea ce înseamna ca influenta acestui indicator la valoarea indivelui global de dezvoltare este foarte scazuta.

   Gradul foarte ridicat de ruralism si distanta fata de orase se regaseste în valorile relativ diferentiate ale ponderii absolventilor de scoala primara în totalul populatiei de peste 15 ani. Valorile ridicate se coreleaza, de regula, cu ponderea populatiei de peste 65 de ani, cu exceptia ariilor SE1 si C3.

   Ponderea muncitorilor necalificati în total salariati este un indicator extrem de controversat, având în vedere valorile înregistrate. Acestea oscileaza între 22,1 în cazul SE1 si 2,8 în aria profund dezavantajata NE5. În ceea ce priveste valorile somajului de lunga durata, acesta cunoaste cea mai ridicata valoare în aria S1.

   Ceea ce a detasat în mod clar aceste arii în cadrul regiunilor de dezvoltare a fost mortalitatea infantila, ale carei valori sunt extrem de ridicate, exceptând aria V2, S7 si C7, unde aceasta nu depaseste 20,0%0. Sunt arii situate fie în apropierea unor orase, fie cu modele culturale deosebite.

   Ratele de crestere a populatiei înregistreaza diferentieri marcante în cadrul acestor arii fiind foarte evidenta depopularea înregistrata între 1992 si 2002. Pe ansamblu se constata o corelatie relativ buna între valorile acestui indicator si populatia de peste 65 ani. Singura crestere demografica în intervalul mentionat este înregistrata în cazul ariei profund dezavantajate NE3, cunoscuta ca una dintre ariile în care sporul natural acopera migratiile interne si externe. Cea mai ridicata valoare apartine ariei V2 (Lunca Cernii de Jos – Bârna), cu asezarile cele mai izolate si cu o migratie puternica a populatiei în anii 1960-1980.

   Cu mici oscilatii, valori slab diferentiate se înregistreaza în cazul indicatorilor care privesc suprafata locuibila per locuitor si ponderea celor care lucreaza în agricultura. În cazul primului indicator se impun ariile dezavantajate din Banat si Transilvania de nord-vest si Oltenia, iar în cazul celui de-al doilea ies în evidenta în mod clar trei arii repartizate aleatoriu: NE5, SV3 si NV1.

   Fata de acest trend general de distributie a vlorilor mai multor indicatori, este surprinzatoare aparitia unor arii fara farmacii, desi din punct de vedere al numarului de locuitori acestea sunt inexplicabile. Din cele 16 arii selectate, trei sunt lipsite de astfel de dotari care reprezinta o dotare minimala. Este drept, ca nici una dintre aceste arii nu includ nici macar un oras mic sau o localitate rurala cu un vadit rol de polarizare locala.

   În concluzie, în urma cercetarilor de teren efectuate, a rezultat ca, într-adevar aceste arii constituie adevarate arii problema, iar studiul lor se impune a fi continuat pentru individualizarea modalitatilor concrete de tratament. Pentru aceasta s-au facut primele estimari legate de existenta unor discontinuitati teritoriale la aceste nivele, discontinuitati care pot fi accentuate sau diminuate în raport cu obiectivele care pot fi stabilite, pentru accelerarea dezvoltarii acestor spatii.

  

Aplicarea analizei SWOT pentru individualizarea calitatii mediului intern si a mediului extern al entitatilor selectate

Analiza SWOT reprezinta una dintre metodele complexe de analiza teritoriala, care implica depistarea principalelor atuuri, a punctelor slabe, a oportunitatilor si amenintarilor legate de dezvoltarea ariilor profund dezavantajate. Distinctia între mediul intern si mediul extern se face foarte net tinând cont de faptul ca totdeauna punctele tari si punctele slabe apartin primului tip de mediu, iar ultimele doua caracterizeaza mediul de insertie al ariilor mentionate mai sus.

            Cu aceste precizari de fond pentru aplicarea corecta a analizei SWOT, s-a trecut la individualizarea pentru fiecare dintre ariile profund dezavantajate a celor patru categorii de elemente. Obiectivul principal a fost construirea a 16 matrici-inventar a principalelor atuuri, lipsuri, oportunitati si amenintari. Numarul atuurilor individualizate a variat de la 11 în cadrul ariei S1, la 24 în cadrul ariei C7. În cadrul punctelor slabe cu o frecventa de 85% apare nivelul scazut al fortei de munca înalt calificate. Diversitatea acestor caracteristici este exprimata de multimea unor elemente naturale restrictive sau antropice, cu dinamici impredictibile (de exemplu, fenomene climatice extreme locale, inundatii pe bazine foarte restrânse, riscul ridicat al unor conflicte sociale sau etnice s.a.m.d.). Oportunitatile cele mai frecvente sunt cele care privesc favorabilitatea conditiilor climatice generale, pozitia geografica si existenta unor magistrale de circulatie. Printre amenintari, cele mai frecvente apartin cutremurelor, inundatiilor generate de marile artere hidrografice, atractivitatea exagerata a marilor orase fata de forta de munca tânara, mirajul emigrarii s.a. 

Studiul amanuntit efectuat pentru fiecare arie selectata a scos în evidenta o dominanta a punctelor slabe, ceea ce a definit un mediu intern cu o precaritate nuantata, în functie de caracteristicile demografice, economice si culturale ale fiecarei arii. În plus, individualizarea fiecarei arii a avut la baza criterii legate de contiguitatea subdezvoltarii, insulele de dezvoltare reprezentate de unele orase aparând ca fenomene teritorializate integrate în ansamblul respectiv, dar care modifica parametrii calitativi ai mediului intern.

Mediul extern, care constituie cadrul general de insertie a fiecarei arii profund dezavantajate are o mare variabilitate a caracteristicilor, pe care le regasim în oportunitati si amenintari mai mult sau mai putin evidente.

Sintetic, starea calitatii mediului intern si extern pe fiecare dintre ariile aprofundate luate în calcul se prezinta în felul urmator: 

  

Tabel nr.2. Calitatea mediului intern si extern pe arii profund dezavantajate

Aria
Mediul intern
Mediul extern
NE3
Diversificat, precar, dar cu degradare influentata de orasul Roman
Conexiuni pe axa Siretului; frecvente inundatii ale Siretului; poli urbani nationali greu accesibili
NE5
Saracie accentuata, migratie puternica, cladiri degradate, mortalitate infantila ridicata, activitati agricole dominante
Accesibilitate redusa, poli urbani nationali greu accesibili, inalta periferalitate
SE1
Conexiuni interne reduse, dominanta activitatilor agricole, mortalitate infantila foarte ridicata, fond locuibil degradat
Dezvoltarea Constantei ca pol national, de importanta europeana, acces la Dunare, periferalitate, frecventa secetelor
SE4
Dominanta activitatilor agricole, grad ridicat de îmbatrânire, conexiuni dificile
Consolidarea conurbatiei Galati-Braila, frecventa secetelor,
S1
Conexiuni interne favorabile, resurse de apa, diversitate a activitatilor economice, fond locuibil degradat
Accesibilitate la fluviul Dunarea, la Autostrada Soarelui si la magistrala feroviara; fenomene climatice extreme
S5
Ruralitate accentuata; orasul Giurgiu poate deveni un pol regional de dezvoltare, resurse de apa, grad mare de izolare a majoritatii asezarilor
Accesibilitate limitata la infrastructura majora, Acce la Dunare, existenta Bucurestiului la circa 100 km.
S7
Grad de ruralism ridicat; orasul Turnu Magurele ca centru local de polarizare, activitati industriale în declin accentuat
Acces limitat la Dunare, periferalitate accentuata, fenomene climatice extreme, magistrala feroviara.
SV2
Resurse energetice, relief degradat cu efecte asupra economiei locale, resurse de apa limitate
Grad mare de izolare, fluctuatiile din politica energetica nationala
SV3
Dominanta resurselor agricole, grad ridicat de îmbatrânire, resurse de apa deficitare
Existenta orasului Craiova în apropiere, fenomene climatice extreme, politica agricola adecvata
V2
Infrastructura locala degradata, descrestere demografica accentuata, resurse silvice si agricole
Accesibilitate limitata, lipsa unei politici specifice ariilor montane, inundatii frecvente pe râurile mici
V6
Resurse agricole ridicate, mortalitate infantila ridicata, grad înalt de degradare a fondului de locuit
Cooperare transfrontaliera, accesibilitate la infrastructurile majore, cutremure de suprafata
NV1
Resurse forestiere si agricole, resurse miniere, populatie tânara, depopulare accentuata
Izolare ridicata, lipsa unor politici de protectie a spatiului montan, fenomene climatice extreme
NV3
Resurse agricole limitate, resurse energetice, conexiuni interne reduse, relief accidentat, îmbatrânire ridicata
Cresterea influentei orasului Cluj-Napoca, politici de revitalizare a agriculturii, autostrada Transilvaniei
NV6
Resurse geotermale si agricole, infrastructura majora modesta, mortalitate infantila foarte ridicata
Influenta potentiala a oraselor Oradea si Salonta, politici specifice energiilor neconventionale, potential de cooperare transfrontaliera
C3
Resurse energetice ridicate, relief accidentat, inundatii locale, rolul de centru polarizator al orasului Dumbraveni
Revitalizarea orasului Medias, Îmbunatatirea infrastructurii majore care traverseaza Transilvania, noi politici energetice.
C7
Resurse miniere si silvice, depopulare accentuata, infrastructura foarte modesta, centre locale de polarizare, potential agroturistic important
Grad mare de izolare, lipsa unor politici adecvate dezvoltarii spatiului montan, fenomene climatice extreme, slaba polarizare a marilor orase

  

    Caracterizarea celor doua tipuri de medii pe fiecare arie profund dezavantajata a creat posibilitatea unei aprecieri a calitatii acestora pentru tratamentul ulterior, care va fi recomandat, în urma continuarii studiului.

  

Ierarhizarea atuurilor si punctelor slabe la nivelul ariilor profund dezavantajate selectate.

   Daca, de regula, analiza SWOT se opreste la inventarul principalelor componente, cu o descriere a acestora, s-a considerat utila trecerea la etapa urmatoare, respectiv la ierarhizarea atuurilor si a punctelor slabe, ca elemente definitorii în stabilirea obiectivelor strategice pentru tratarea acestor arii. Ierarhizarea acestora s-a efectuat dupa aprecierea importantei lor în procesul de eliminare a subdezvoltarii. În acest sens erau doua cai foarte clare: de determinare a coeficientilor de corelatie între principalele puncte tari si puncte slabe sau aplicarea unui demers descriptiv clasic în care sunt puse în evidenta relatiile de determinare.

   Aceste ierarhizari s-au efectuat pentru fiecare dintre ariile selectate, însa au fost particulare, tinând cont de specificul mediului intern si mai ales de caracteristicile elementare ale acestora. În general, caracteristicile mediului fizic si antropic resimt influenta puternica a conditiilor geografice ale fiecarei arii profund dezavantajate. Legatura foarte puternica dintre specificul local al mediului si ierarhizarea dupa importanta a atuurilor si punctelor slabe face dificila redarea sintetica a unor elemente convingatoare asupra acestor ierarhii.

   În general se poate mentiona ca în ariile profund dezavantajate situate în spatiile montane, printre atuuri s-au identificat, în ordinea importantei urmatoarele elemente: potentialul demografic, resursele minerale, fondul forestier, potentialul turistic, cresterea animalelor, nivelul de calificare ceva mai ridicat al populatiei, resursele de apa, ospitalitatea populatiei, nivelul veniturilor, calitatea fondului de locuit, continuitatea formei private de proprietate. Într-un spatiu de deluros, ariile profund dezavantajate se caracterizeaza prin urmatoarea ierarhie a punctelor tari: resurse energetice, potential demografic important, partial specializat în industria extractiva, resurse agricole, local favorabile pomiculturii si viticulturii, retea densa de asezari. O arie profund dezavantajata din zona de câmpie prezinta, de regula, urmatoarea ierarhie a atuurilor: resurse agricole diversificate, cresterea animalelor, potential demografic moderat, asezari umane mari, industrie de prelucrare locala a produselor agricole si animaliere, industrie extractiva (petrol si gaze naturale).

   În cea ce priveste punctele slabe ierarhiile s-au observat a fi, în mod asemanator, diferentiate pe principalele mari zone de relief. Astfel, în zona montana se remarca urmatoarea ierarhie: gradul de accesibilitate redus în interiorul ariilor respective, închiderea sau diminuarea activitatii întreprinderilor industriale, starea precara a infrastructurii, multimea asezarilor mici si risipite, tendinta accentuata de îmbatrânire, spor migratoriu în crestere, lipsa centrelor de colectare a produselor animaliere. Ariile profund dezavantajate din spatiile deluroase se caracterizeaza prin urmatoarea ierarhie a punctelor slabe: instabilitatea terenurilor, depopularea masiva, gradul excesiv de fragmentare a proprietatilor, starea foarte precara a infrastructurii locale, lipsa unor centre de colectare a produselor agricole, mostenirea unui mediu degradat. În zona de câmpie, ariile profund dezavantajate se disting prin urmatoarele lipsuri: ponderea ridicata a suprafetelor agricole nelucrate, depopulare intensa, infrastructura locala deficitara, grad de îmbatrânire ridicat, slaba organizare a pietelor agricole, lipsa centrelor de prelucrare locala a produselor agricole, fenomene climatice locale cu impact asupra dezvoltarii, lipsa resurselor de apa, mai ales în anotimpul secetos.

   Aceasta prezentare a principalelor ierarhii regasite în urma analizei SWOT releva diferentierea teritoriala si diversitatea intrinseca a problemelor pe care le au aceste arii. Individualizarea lor în conditiile trecerii la depistarea principalelor disfunctionalitati interne poate conduce la fundamentarea unor solutii viabile de tratament al acestor „buzunare teritoriale de saracie”.

  

Pregatirea pentru publicare a doua articole care sa fie transmise spre publicare la reviste cotate ISI, precum si a altor 4 articole pentru reviste romanesti de profil

   Urmare a activitatii de cercetare întreprinse si valorificând contexte teritoriale în corelare cu specificul unor reviste, mentionam ca au fost pregatite pentru a fi transmise spre publicare la reviste cotate ISI, urmatoarele articole:

1. Spatial pattern of the unbalanced social-economic development of Romania (autor: Ioan Ianos), predat la revista Die Erde;

2. The present-day indentity building of rural and urban communities in the Bucharest metropolitan area, predat la revista Lanscape and Urban Planing

   În acelasi timp au fost publicate, în diferite reviste, urmatoarele articole:

1.     Spatial nanostructures. A theoretical introduction,(autor: Ianos I.) Romanian Journal of Regional Geography, 2008, vol.3, nr.2, p.4-16

2.     Spatial Model of Romania’s Uneven Social-Economic Development, (autor: Ianos I.) in Heller, W./Arambasa Mihaela (Eds) „Am östlichen Rand der EU: Politisch-geographische, ethnische und nationale sowie ökonomische und soziale     Probleme und ihre Folgen für die Grenzraumbevölkerung”  Potsdamer Geographische Forschungen, 2008, Band 29, p.47-62.

3.     The demographic dynamics of settlement systems in Cotustei Hills (autori: peptenatu D., Draghici Cr., Pinitilii Radu), BSGR[1], XIII – XIV (XXCIII-XXCIV), 2008, p.143-151.

4.     Respect for Space in Local and Regional Development, (autor: Ianos I.), 2008, Revista Româna de Geografie Politica, an X, 2, p.5-14.

5.     Remarks on the relationship between regional image and minorities in Romania, (autor: Ianos I.), BSGR, XIII – XIV (XXCIII-XXCIV), 2008, p.39-57.

6.     La fragmentation fonctionnelle du périphérique de Bucarest et le modele d’un espace de soutien pour le développement de perspective de la capitale, (autori: Ianos I., Cepoiu Andreea-Loreta, Pintilii R.) Seminarul Geografic « D. Cantemir », 2008, nr.27, p.35-48.

Der sozioökonomische Einfluss auf die ökonomische Restrukturierung in der Dobrudscha, (autori: Ianos I., Cepoiu Andreea-Loreta) in Sallanz Josef (Ed.) “Die Dobrudscha – ein neuer Grenzraum der EU. Sozioökonomische, ethnische, politisch-geographische und ökologische Probleme”, Sudosteuropa Studien, 2008, 76, p.64-77.
Etapa a-II-a

 

Individualizarea discontinuitatilor la nivelul fiecarei arii profund dezavantajate
  
Pentru tratamentul ariilor profund dezavantajate este esential a diseca structurile interne ale acestora si de a individualiza principalele mecanisme care determina schimbari la micro- si meso-scara. În acest sens, un pas important, în conformitate cu obiectivele stabilite, l-a reprezentat depistarea discontinuitatilor în materie de dezvoltare la nivelul ariilor profund dezavantajate. Chiar daca proiectia spatiala a unor astfel de discontinuitati la nivel de micro-scara pare mai putin lizibila, aceasta este fundamentala pentru a cunoaste morfogeneza si pentru a individualiza factorii principali în aparitia si disparitia acestora.
Stabilirea indicatorilor care sa conduca la individualizarea disparitatilor în interiorul fiecarei arii
Analizând evidentele statistice si posibilitatile reale de a masura, cantitativ si calitativ, principalele componente capabile sa indice nivelele de dezvoltare ale unitatilor elementare de baza, dintr-o arie profund dezavantajata, s-a ajuns la alcatuirea unei liste exhaustive de indicatori. O parte dintre acettia sunt doar calitativi, exprimând: fizionomia generala a asezarilor, nivelul de întretinere a infrastructurii, comportamentul general al populatiei si aprecierea capacitatii creative a comunitatilor. Dificultatea masurarii acestor indicatori a determinat recurgerea la o scara de apreciere de la 1 la 100, la nivelul ariei respective. Evidentele statistice, respectiv datele continute în BDL si în volumele recensamântului din anul 2002, ofera cu precadere informatii de ordin demografic si mai putin de ordin economic. De altfel, economia si infrastructura de la nivel local sunt private de informatii care sa conduca la o apreciere directa a tipurilor de activitati si a intensitatii acestora la nivel de comuna/oras.
În aceste conditii, indicatorii cantitativi utilizati sunt în mare parte cei folositi la individualizarea ariilor profund dezavantajate. Acestia au fost grupati pe patru mari categorii, reflectând demografia, economia si forta de munca, infrastructura si standardul de viata familial. Analiza indicatorilor elementari prin prisma valorilor concrete a condus la stabilirea urmatorului sistem de indicatori:
-         Indicatori demografici: dinamica numarului de locuitori între ultimele doua recensaminte (%), migratia interna neta (%0), mortalitatea infantila (%0), ponderea populatiei absolventa de liceu si învatamânt superior (%);
-         Indicatori economici: numarul de firme la 1000 de locuitori (%0), cifra de afaceri pe comune (lei/locuitor); rata somajului (%), ponderea muncitorilor necalificati din total salariati (%);
-         Indicatori de infrastructura: ponderea cladirilor degradate (%), ponderea locuintelor terminate în anul 2005 din total locuinte (%), farmacii la 1000 locuitori (%0);
-         Indicatori privind standardul de viata: suprafata locuibila pe locuitor (mp/loc.), ponderea populatiei fara apa curenta (%), numar de medici la 1000 locuitori (%0).
Valorile indicelui agregat de dezvoltare variaza de la o arie la alta, în functie de extensiunea acesteia si de existenta, în general, a unui oras de peste 10.000 locuitori în interiorul sau. Asa se explica faptul ca cel mai mare ecart de variatie se remarca în ariile profund dezavantajate selectate din regiunea de Nord-Est (NE2, spre exemplu, înregistreaza un ecart de circa 20 unitati) si de Sus (S4, cu un ecart de aproape 16 unitati)
Prelucrarea indicatorilor cantitativi s-a efectuat dupa standardizarea acestora. A rezultat un indice de dezvoltare specific fiecarei comune/oras, care ulterior a fost reprezentat cartografic. Indicatorii calitativi au fost utilizati doar pentru a corecta si a justifica modalitatea de agregare a unor entitati administrative de baza în interiorul ariei profund dezavantajate.
Delimitarea arealelor caracteristice, prin rafinarea analizei la nivelul fiecarei arii profund dezavantajate
Ideea de baza în jurul careia s-a construit conceptul de tratament al ariilor profund dezavantajate a fost aceea de a individualiza, la nivelul fiecareia dintre aceste arii, spatii caracteristice cu valori apropiate ale gradului de dezvoltare. Evident, pe ansamblu, întreaga arie selectata este slab dezvoltata, dar având în vedere extensiunea si complicarea functionala, inclusiv în interiorul acestora, au loc procese de diferentiere, care sugereaza necesitatea unor interventii controlate la aceste nivele.
Modalitatea de delimitare a spatiilor caracteristice s-a bazat pe valorile înregistrate de indicele general de dezvoltare al fiecarei comune/oras. Principalii pasi în delimitarea propriu-zisa au fost urmatorii:
a)      Transpunerea cartografica a valorilor indicelui de dezvoltare si obtinerea unor cartograme cu valorile concrete ale fiecarei comune sau oras;
b)      Agregarea ariilor relativ omogene la scara esantionului respectiv (mentionam ca analiza s-a derulat pe arii selectate, rezultând la nivel national 48 de entitati;
c)      Stabilirea nivelului de dezvoltare în raport cu nivelul mediu al ariei analizate si aprecierea calitativa a gradului de dezvoltare;
d)      Corectarea agregarilor primare prin luarea în consideratie a indicatorilor calitativi;
e)      Efectuarea de compromisuri în procesul de generalizare a nivelelor de dezvoltare, tinând cont de poztia geografica fata de unele localitati urbane sau rurale cu functii de loc central;
f)        Delimitarea propriu-zisa a ariilor caracteristice pentru fiecare din ariile profund dezavantajate;
g)      Acordarea de coduri pentru a fi mai usor identificate în analize si pentru a se facilita , ulterior, extrapolarea modelelor de dezvoltare.
Ariile selectate au o structura foarte diferita. În ciuda faptului ca acestea ridica mari probleme legate de ramânerea în urma, care explica individualizarea lor prin discontinuitati evidente ale nivelului de dezvoltare la majoritatea indicatorilor, prin extinderea lor arata existenta altor discontinuitati interne. Aceasta demonstreaza importanta analizelor multiscalare în individualizarea spatiala a fenomenelor de dezvoltare teritoriala.
Delimitarea arealelor caracteristice s-a facut prin generalizarea valorilor indicilor de dezvoltare, atribuindu-se fiecarui nou areal individualizat o apreciere calitativa. Cele patru tipuri de aprecieri: dezvoltare ridicata, medie, redusa si foarte redusa îsi pastreaza forta de comparatie numai în interiorul ariei selectate, datorita plasarii sistemului referential la nivelul ariei profund dezavantajate. Pentru a reflecta modalitatea de generalizare a rezultatelor în nivele de dezvoltare, prezentam aleatoriu o arie profund dezavantajata cu diferentierile intercomunale (Fig.1a) si cu situatia dupa generalizare (Fig1.b).
Multitudinea de situatii a însemnat un efort important de generalizare, incluzând o parte din indicatorii calitativi, altii de pozitie geografica si, în plus, permanent s-a avut în vedere scopul pentru care se recurge la o astfel de analiza interna. Acesta din urma a condus la ideea de a fragmenta un areal relativ omogen, tocmai pentru a oferi baza unei constructii functionale ulterioare. Un areal foarte extins, aparent omogen, dar cu fluxuri orientate în directii opuse nu poate fi gestionat din punct de vedere al tratamentului ulterior. Din aceasta cauza, fragmentarea sa devine o necesitate pentru construirea unui cadru institutional de implementare a unor politici inter-locale de dezvoltare.
 
 

zone dezavantajate selectate

 
 
Caracterizarea discontinuitatilor spatiale în interiorul fiecarei arii profund dezavantajate


Analiza tuturor discontinuitatilor aparute între arealele caracteristice individualizate scoate în evidenta o varietate de situatii, în functie de care rezulta câteva tipuri definite de: profunzimea decalajului, omogenitatea, fragilitatea si durata discontinuitatii.
În raport de profunzimea decalajului dintre arealele caracteristice selectam doar câteva exemple semnificative:
a)      discontinuitati profunde, individualizate între arii cu nivele de dezvoltare opuse, respectiv între cele cu dezvoltare ridicata si cu dezvoltare redusa sau foarte redusa: între NE4c si NE4b, SE4a si SE4b, S3a si S3b, SV5a si SV5b, V4b si V4c, NV5e si NV5d, C6c si C6b;
b)      discontinuitati difuze sau chiar lipsa discontinuitatilor. În ciuda faptului ca acestea nu sunt chiar asa de evidente, au fost trasate limite, individualizându-se arii caracteristice care ar putea fi viabile în implementarea unor politici reale de dezvoltare inter-locala. Ca exemple, mentionam limitele dintre arealele: NE3b si NE3f, SE3a si SE3b, S5a si S5f, SV1c si SV1f, NV2a si NV2c, C3b si C3c.
În raport de gradul de omogenitate a discontinuitatilor, însemnând mentinerea aceleiasi intensitati a discrepantelor de-a lungul unei limite, remarcam:
a)      discontinuitati omogene, însemnând acelasi decalaj pe toata lungimea acesteia: NE3a si NE3b, SE3c si SE3d, S2i si S2k, SV3a si SV3b, V3a si V3b, NV1a si NV1c, C5a si C5b;
b)      discontinuitati eterogene, cu decalaje foarte variabile de la un areal la altul: NE3c si NE3d, SE4b si SE4c, S3a si S3b, SV4c si SV4d, V3b si V3c, NV5d si NV5c, C6b si C6c.
Fragilitatea discontinuitatilor are în vedere tendinta acestora de a se transforma în continuitati. Cercetarile au individualizat acele discontinuitati definite de decalaje apropiate, care înseamna o fragilitate foarte ridicata si altele definite de decalaje maximale, însemnând o fragilitate redusa. Ca alte cuvinte, este vorba de starea discontinuitatilor, unele aflate în pragul „instabilitatii”, altele cu un grad mare de stabilitate. În acest sens, s-au subliniat:
a)      discontinuitati cu fragilitate ridicata, localizate între areale apropiate ca nivele de dezvoltare si unde, de regula trebuie accentuat decalajul dintre acestea. În aceasta categorie sunt incluse discontinuitati precum cele care separa arealele: NE3b de NE3f, SE3b de SE3c, S7b de S7c, SV4c de SV4d, V4a de V4b, NV4g de NV4f, C3b si C3c;
b)      discontinuitati cu fragilitate redusa, localizate între areale cu decalaje majore, care pot fi cu greu estompate: NE5c si NE5e, SE3d si SE3e, S3a si S3b, SV4a si SV4d, V4b si V4c, NV1b si NV1c, C5b si C5d.
Aprecieri asupra duratei discontinuitatilor de la aceste nivele nu au putut fi facute decât indirect, din lipsa posibilitatilor reale de a compara doua secvente temporale ale structurilor interne ale ariilor profund dezavantajate. Oricum, cele trei categorii de discontinuitati au fost utilizate indirect pentru cunoasterea mecanismelor care stau în spatele productiei de discontinuitati.      
 
Cunoasterea si definitivarea mecanismelor capabile sa produca discontinuitati
Din studiul detaliat al caracteristicilor arealelor din interiorul ariilor profund dezavantajate au putut fi cunoscute si descrise mecanismele care produc discontinuitati spatiale si induc dinamica acestora. Într-o astfel de actiune, primul pas l-a constituit individualizarea factorilor care pot genera discontinuitati, ierarhizarea si analiza interactiunilor dintre acestia.
 
Individualizarea factorilor potentiali generatori de discontinuitati
Multe din discontinuitatile actuale vin din istorie, având în vedere ca discutam de arii profund rurale, în care dezvoltarea a fost extrem de lenta, iar fenomene, precum depopularea, nu au putut avea decât efecte contrare. Varietatea situattiilor concrete ne-a condus la ideea ca putem discuta de o diversitate foarte mare de factori cu rol determinant în dinamica discontinuitatilor. Printre acesti factori se impun cei istorici, economici, demografici, culturali si politici. Factorii naturali sunt mai degraba premise ale procesului de morfogeneza a discontinuitatilor, blocând sau amplificând tendintele de dezvoltare diferentiata la nivel de micro-scara. Factorii istorici au o mare incidenta asupra discontinuitatilor de la acest nivel si se regasesc în structurile teritorial-administrative, în primul rând. Fiind vorba de spatii la nivel de micro-scara, functia de resedinta de comuna, câstigata sau pierduta, a fost esentiala în evolutia unei comunitati, în schimbarea ierarhiilor la baza sistemelor de asezari. La evolutiile diferentiate ale teritoriilor de la acest nivel au contribuit mostenirile culturale si politicile locale, promovate constient sau „inconstient”.
Dar impactul direct cel mai important în morfogeneza discontinuitatilor spatiale la micro-scara l-au avut factorii demografici si economici. Calitatea caracteristicilor demografice, multa vreme parea a fi invers proportionala cu nivelul de dezvoltare. Astfel, comune cu un spor natural foarte ridicat aveau un nivel redus de dezvoltare, pe când cele cu o populatie îmbatrânita se situau la polul opus. Generalizarea nivelului de pregatire si difuzia bunelor practici par a anula avantajul istoric si al traditiilor privind organizarea spatiului infra-local. În acelasi timp, existenta numai a unui tip de resurse si practicarea unei economii de subzistenta au avut efecte asupra nivelului actual de dezvoltare a unor areale specifice.
La nivelul fiecarei categorii de factori individualizam factori elementari. Astfel, factorii istorici cuprind mostenirea infrastructurala (fizica si sociala), structurile de organizare administrativa, functia istorica a unor asezari, factorii culturali se refera la patrimoniul cultural imaterial, la obiceiurile si traditiile în gestionarea spatiului, la mentalitatile populatiei, la credintele religioase si proiectia lor spatiala, iar factorii politici se refera la succesiunea deciziilor luate la diferite nivele si impactul acestora asupra modului de gestionare a teritoriului la micro-scara. Aceasta ultima categorie de factori a avut efecte extrem de nefavorabile asupra ariilor profund dezavantajate prin procesele de cooperativizare, dupa modelul sovietic. S-a constatat existenta unui decalaj de dezvoltare între comunele colectivizate si cele în care proprietatea privata a continuata sa existe, în favoarea acestora din urma. discontinuitati generate de astfel de decizii se remarca la nivelul unor arii profund dezavantajate acoperind atât spatiul montan, cât si depresionar (V2, NV1, NV6, C7). 
Din categoria factorilor economici, remarcam pe cei care au stat la baza industrializarii, dezvoltarii agriculturii si tertiarizarii (incluzând si resursele naturale). Politicile de industrializare promovate în perioada regimului totalitar au produs mari discontinuitati la nivelul ariilor profund dezavantajate (NE5, NE3, S5, SV2, V2, NV6, C7). Trecerea la economia de piata a mentinut aceleasi discontinuitati, dar promovate de disparitia activitatilor industriale localizate în urma unor decizii eronate. Factorii demografici, pot fi rezumati la urmatoarele subcategorii: cei legati de cresterea demografica naturala, la deplasarile la mica distanta si la deplasarile la mare distanta cu doua directii: interne si externe. Impactul acestor factori în producerea de discontinuitati este foarte diferentiat si dificil de pus în balanta, vis-a-vis de procesul de dezvoltare. Aceasta, pentru ca statistic ariile rurale cu multi emigranti pentru munca par a fi dezvoltate, datorita remitentelor, dar pe termen lung este posibil ca acestea sa fie marii perdanti.
 
Ierarhizarea acestora in raport cu impactul pe care îl au asupra dezvoltarii locale si inter-locale
Diversitatea procesului de dezvoltare locala si inter-locala arata ca este dificil a face o ierarhie globala a factorilor generatori de discontinuitati pozitive la nivelele respective, considerând ca acestea sunt la baza dezvoltarii teritoriale. În cazul celor mai multe areale caracteristice se pare ca factorii economici, combinati cu cei culturali sunt determinanti în dezvoltarea locala.
În ceea ce priveste dezvoltarea inter-locala, regasim valorificati din plin factorii istorici si politici. Primii valorifica rolul jucat de unele asezari rurale sau urbane în istoria locala sau regionala, existenta unor functii legate de pozitia geografica, ce a favorizat functionarea unor localitati ca târguri traditionale. Cei politici sunt legati de unele functii detinute de o serie de asezari, fie ca resedinte de plase în perioada interbelica, fie ca resedinte raionale, ceea ce le-a impus în sistemele locale de asezari.
Metoda de ierarhizare a factorilor generatori de dezvoltare a avut la baza construirea unui graf si o matrice asociata pentru fiecare dintre ariile arealele caracteristice din ariile selectate. Notându-se cu 1 si 0 existenta, respectiv lipsa unei relatii de determinare, s-au obtinut pe orizontala valori diferite pentru fiecare factor. În functie de suma totala a valorilor respective s-a ajuns la ierarhizarea pentru fiecare areal caracteristic a factorilor cu impact asupra dezvoltarii locale. La nivelul ariilor profund dezavantajate selectate, pe areale caracteristice, a reiesit ca revitalizarea agriculturii detine mai mult de 37%, valorificarea locala industriala a produselor agricole 23%, dezvoltarea IMM-urilor 21%, restul de 19%, revenind celorlalti factori.
 
Identificarea lanturilor de interactiuni in momentul stimularii unuia din factori si estimarea efectelor asupra dezvoltarii
Pentru estimarea efectelor asupra dezvoltarii s-a încercat identificarea traseului de amplificare a influentelor unui factor în cazul stimularii acestuia. Este foarte clar ca dezvoltarea unui areal din structura interna a unei arii profund dezavantajate nu se face decât prin inducerea unei schimbari la nivelul unuia din factori. Simularile efectuate a scos în evidenta doua tipuri de lanturi de interactiuni: unul care înseamna interactiuni difuze în timp (generate de schimbarea produsa într-un areal extins spatial), iar al doilea, caracterizând interactiuni relativ rapide determinate de implementarea unei activitati cu caracter punctual de tipul industriei sau al serviciilor.
Cele mai durabile lanturi de interactiuni se construiesc având ca factor determinant o activitate productiva de tip punctual: valorificarea industriala a produselor lemnoase, agricole sau a unor roci sau minerale. Aceste lanturi au o activitate de aglomerare de alte activitati, ceea ce determina o diversificare economica a arealului caracteristic. Simularile efectuate în cazul arealelor caracteristice NE5f, SE4d, S5c, SV2, V6, NV1c, C3d, confirma efectele amplificatoare ale acestor interventii de tip punctual, valorificând resursele locale prin intermediul IMM-urilor.
Spre exemplu, în cazul arealului SE4d, extins pe teritoriul a 6 comune, daca se intervine prin stimularea dezvoltarii unor activitati de valorificare a produselor agricole din acest spatiu la nivelul localitatii Balta Alba, se vor produce schimbari succesive în modul de utilizare a terenurilor agricole din comunele Gradistea, Vâlcelele, Boldu, Galbenu si Ghergheasa. O buna parte din produsele agricole obtinute vor genera fluxuri convergente spre Balta Alba. Cresterea veniturilor realizate din posibilitatea reala de valorificare a produselor agricole vor determina în plan economic o revitalizare si o diversificare a activitatilor de servicii. Multiplicarea acestor activitati va avea efecte directe asupra demografiei locale, diminuând plecarile definitive, asupra infrastructurii fizice si sociale, asupra nivelului de pregatire a populatiei. Evident ca efectul principal va fi construirea unei noi discontinuitati între comuna Balta Alba si celelalte comune, pentru ca apoi aceasta sa fie împinsa spre exteriorul arealului si sa se transforme într-o continuitate.
 
Depistarea factorilor principali, generatori de discontinuitati la nivelul fiecarei arii profund dezavantajate, selectate
Rezultatele obtinute în capitolul precedent au constituit fundamentul individualizarii factorilor principali, care pot determina aparitia si evolutia unei discontinuitati la nivelul arealelor caracteristice din ariile profund dezavantajate. Acestea au fost foarte utile pentru caracterizarea mediului intern al fiecareia.
Analiza contextului intern si al mediului extern, adiacent fiecarei arii profund dezavantajate
Contextul intern reiese din structura diferita a fiecarei arii profund dezavantajate (APD) având în vedere specificul arealelor caracteristice. Distingem, astfel, APD-uri foarte complexe ca cele din Regiunile de Nord-Est si de Sud, dar si altele relativ simplu structurate ca Regiunile de Sud-Vest, Vest sau Nord-Vest. Spre exemplu, APD NE5 prezinta 3 areale cu nivele medii de dezvoltare, 2 cu nivele scazute de dezvoltare si 4 cu nivele foarte scazute. În opozitie cu aceasta situatie complexa, remarcam APD SV2, cu 2 areale având nivele scazute de dezvoltare si unul mediu.
La aceasta abordare statistica, trebuie sa adaugam geometria configuratiilor care cresc nota de complexitate. discontinuitatile care separa astfel de areale nu sunt decât rareori lineare, în cele mai multe cazuri fiind foarte festonate. De aici si dificultatea stabilirii unor modele general aplicabile în tratamentul unor astfel de arii.
Analiza mediului extern a scos în evidenta influenta deosebita pe care o au mai multi factori asupra caracteristicilor generale ale APD-urilor. Dintre acestia, se remarca gradul de ruralizare, densitatea si calitatea infrastructurii de transport, inclusiv accesibilitatea, structura si dinamica economiei regionale, caracteristicile sistemului regional de asezari, diferentierile culturale. Reflectarea în structurile spatiale regionale determina un aspect asimetric în dezvoltarea regionala, cu rupturi de simetrii pe mari spatii (Regiunea de Nord-Est, Regiunea Sud, Regiunea de Nord-Vest), respectiv un aspect areolar, într-un spatiu regional dezvoltat (Regiunile Vest, Centru). 
 
 
Sublinierea tipurilor de resurse specifice care sustin factorii cei mai dinamici ai schimbarii locale si inter-locale
Activitatea vizând realizarea acestui obiectiv a însemnat un inventar al resurselor individualizate pe fiecare areal caracteristic din APD-uri. Într-o ordine a frecventei resurselor locale si inter-locale s-au impus: resursele agricole, forestiere, volumul fortei de munca (mai putin calitatea acesteia), potentialul turistic, resursele minerale, bunele practici în gestionarea spatiului la scara mica si pozitia geografica (privita ca resursa).
 
Caracterizarea principalilor factori prin prisma capacitatii lor de a genera discontinuitati cu impact asupra dezvoltarii
Pentru fiecare dintre factorii principali capabili sa genereze discontinuitati la nivelul arealelor caracteristice si al APD-urilor s-a întreprins o analiza, capabila sa sublinieze capacitatea acestora de a induce schimbari. Asa cum s-a mentionat si într-unul din subcapitolele anterioare, factorii cu localizare punctuala sunt cei mai recomandati în a produce discontinuitati în dezvoltarea la diferite scari. Dintre acestia, se remarca activitatile industriale, localizarea unor amenajari turistice de amploare, localizarea unor centre comerciale, centre logistice sau parcuri stiintifice. Stimularea prin facilitati fiscale a localizarii preferentiale în localitati cu functii de loc central a acestor tipuri de activitati, induc, direct si indirect, dezvoltare spre ariile învecinate. În raport de specificul mediului intern si extern al arealului caracteristic, poate fi aleasa si varianta stimularii unor localitati urbane sau rurale aflate în apropierea acestuia, de unde prin difuzia pas cu pas poate sa se accelereze dezvoltarea spatiului respectiv si sa se elimine discontinuitatea existenta prin producerea altora. Factorii care sprijina translatia rapida a discontinuitatilor si eliminarea lor prin dezvoltare, sunt caracterizati pentru fiecare dintre arealele caracteristice APD-urilor.
 
Pregatirea a trei articole care vor fi transmise spre publicare unor reviste cotate ISI si a altor 4 articole ce urmeaza a fi publicate in reviste românesti
1.      Articole pregatite pentru reviste cotate ISI:
a)      Present-day Features and Development Perspectives of the Poorest European Union Region: Romanian North-East Region – Autori: Ioan Ianos, Daniela Stoian, Andrei Csaba Schvab;
b)      Electoral behavior of the population from the most disadvantaged areas from Romania – Autori: Ioan Ianos, Cristian Talanga, Loreta Cepoiu, Radu Pintilii;
c)      Role of the Romanian universities in the development of the most disadvantaged areas from Romania - Autori: Ioan Ianos, Cristian Braghina, Peptenatu Daniel, Draghici Cristian.
2.      Articole pregatite pentru a fi publicate în reviste românesti:
a)      Metodologia tratamentului ariilor profund dezavantajate - Autori: Ioan Ianos;
b)      Policentricitatea si tratamentul ariilor profund dezavantajate – Autori: Ioan Ianos, Daniel Peptenatu, Loreta Cepoiu, Cristian Draghici, Radu Pintilii;
c)      Tipologii ale discontinuitatilor individualizate la nivelul ariilor profund dezavantajate din România – Autori:Ioan Ianos, Daniela Zamfir, Daniel Peptenatu, Cristian Draghici, Radu Pintilii;
d)       Despre complexitatea ariilor profund dezavantajate si insertia lor în mediile regionale din România – Autori: Ioan Ianos, Cristian Braghina, Cristian Talânga, Daniela Zamfir, Daniel Peptenatu, Valentina Stoica.